Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcţiei de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum şi modernizarea drumurilor existente şi creşterea siguranţei rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile” care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate şi proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.
Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate.
Pentru drumurile judeţene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.
Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropenă de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum şi soluții pentru creșterea siguranței circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului, etc.).
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce priveşte acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română – ARR:
- va intensifica formarea auditorilor de siguranţă rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiei de siguranţă rutieră;
- va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare;
- va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
- va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
- va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;
- va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu şi vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor şi indicatoarelor, precum şi alţi parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel naţional.
Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi şi drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum şi drumurilor aparţinând reţelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, drumurilor de interes naţional, precum și drumurilor de interes judeţean şi străzilor de categoria I şi a II-a. Inspecţia de siguranţă rutieră periodică și inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează pe toate categoriile de drumuri/strazi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția strazilor de categoria I și a II-a.
Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori.
Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat. Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.
România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).
