Această direcţie reuneşte două mari priorităţi, şi anume: factorul uman şi sistemele automate.
În ceea ce priveşte factorul uman, acţiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educaţia rutieră desfăşurată la nivelul unităţilor de învăţământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârşit abateri repetate la regimul circulaţiei rutiere.
Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia școlii. La nivelul învăţământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă.
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul actual acoperă problematica siguranței rutiere.
Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +, programul „Şcoala altfel”, proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice.
Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de instruire şi examinare pentru obţinerea permisului de conducere, şi porneşte de la modificarea procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu - şi are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor.
Considerând importanţa unei stări fizice şi psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele efectuării unor deplasări în condiții de siguranţă, un capitol separat este dedicat îmbunătăţirii evaluării medicale şi psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere.
În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduşi o serie de indicatori, care să permită înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței. În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanţă pentru portul centurii de siguranţă, portul echipamentelor de protecţie, siguranţa vehiculelor, alcool şi distragerea atenţiei. Pentru o cât mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare şi de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene.
Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei rutiere, care vizează în principal actualizarea legislaţiei cu metode aplicate cu succes în alte state, în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanţei minime în mers, a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic.
În ceea ce priveşte sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului.
Sistemele tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor presupun existenţa unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanţării pentru funcţionarea sistemului, crearea unor standarde de date şi stabilirea unui nivel de acceptanţă pentru furnizorii datelor de detecţie.
Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcţii, printre care: monitorizarea video a traficului cu scopul de a permite intervenţiile rapide ale echipajelor de urgenţă sau cele necesare deszăpezirii sau redării viabilităţii drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor), analiza calitativă şi cantitativă a traficului rutier, recunoaşterea automată a plăcuţelor de înmatriculare, etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT&C), precum aplicații, servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic, respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului tehnic necesar echipelor de intervenție.
Tot acest capitol cuprinde şi acţiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor Interne - asiguratori în ceea ce priveşte accidentele uşoare), care să faciliteze interogările în timp real (de ex.: interogarea bazei de date a Autorităţii Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale Registrului Auto Român – RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliţiei Rutiere, etc.).
